Nedreptati

„Ciorile gandesc mai mult decat primatele cu care se inrudeste omul, a descoperit un grup de cercetatori de la Universitatea din Auckland.”

Bre, nu pot decat sa zic „aferim”…si sa va povestesc una scena de milioane zarita de subsemnata de la geam.
 
tomberon de gunoi.
pe el…mandra, voinica si preocupata o cioara.
maaaare. mare nene…
de-aia gri cu negru.
cauta de-ale gurii.
pe langa tomberon..pasha – pasha, Cristi, motan tarcat. supraponderal. un nesimtit de zile mari.
unghi mort. motanu habar n-avea de prezenta ciorii gri cu negru in motu tomberonului.
moment fatidic: motanu sare pe tomberon (in cautare de hrana, biansiur). aterizeaza. pe cioara. cioara se dezechilibreaza si cade pe spate. jos. buuuuuuum. craaaaaaaaaaaaaaaa.
motanu’ cristi …nesimtitor, ez iujuali, incepe sa scormoneasca dupa mancare.
cioara, nedumerita, izbita in orgoliu, se redreseaza, scutura din aripi si tzup….sare din nou pe tomberon. fix pe motan.
eeeeeeeeee, si incepe maica un scandal…ca in prelungirea ferentari.
a fugarit cioara aia la motanu Cristi…de ziceai ca e asasin platit.
si – l croncanea…si mi-l troznea.
vai, vai.
motanu fugea….fara sa se mai uite inapoi.
cioara, nimic.
da-i si da-i. arde-l pe nesimtit.
croncanea..si-i mai troznea cate un cioc in cap lu fraieru de cotoi.
deh, orgoliu ranit. cioara cu pretentii.
si s-a salvat cotoiul intr-un final – fugind la subsol, ametit de cap si batut mar de cioara aia fioroasa.
mi s-a parut de exceptie.